Costul noilor investiţii în Comuna Ucea

DSCF9511Două milioane şi jumătate de euro se vor cheltui pentru ca locuitorii satului Ucea de Jos să aibă canalizare. Lucrarea va fi realizată de o asociere de trei firme din Sibiu. În primă instanţă lucrările la introducerea conductelor de canalizare se vor efectua doar în sediul de comună din fonduri proprii şi de la Consiliul Judeţean Braşov.

Se estimează că vor costa în jur de 2,5 milioane de euro, cu asfaltările ulterioare şi cu amplasarea staţiei de epurare. Staţia va fi supradimensionată de la bun început, pentru a putea colecta pe viitor şi apele uzate provenite din celelalte sate ale comunei. Ea va fi amplasată în Ucea de Jos pe malul Oltului, explică primarul Marian Băcilă.

Din momentul în care constructorul va aduce utilajele în teren va trece cam un an şi jumătate, până când cetăţenii vor putea deversa în reţeaua publică apele menajere din gospodării.

Potrivit edilului, următorul sat în care va fi introdusă canalizarea este Ucea de Sus, iar lucrările vor merge o vreme în paralel cu cele din Ucea de Jos, însă de data aceasta din fonduri guvernamentale.

Sursa: BUNĂ ZIUA FĂGĂRAŞ

http://www.bunaziuafagaras.info

DSC_0337

Anunțuri
Publicat în 2014, Uncategorized | Lasă un comentariu

Sibiu County – The Southern Gate of Transylvania

Publicat în Video | Lasă un comentariu

Ucea de Sus la Ştirile PRO TV

1

Imagine | Publicat pe de | Lasă un comentariu

Grupul barbatesc Cetina de Brad de la Ucea

Capture

Imagine | Publicat pe de | Lasă un comentariu

Cetatea Făgăraş pe locul al doilea în topul celor mai frumoase castele din lume

598452_587053741337511_255060839_n

Cetatea Făgăraş este al doilea cel mai frumos castel din lume, potrivit unui clasament realizat de Hopper, un site dedicat planificării călătoriilor, şi prezentat de publicaţia Huffington Post.
În clasamentul celor mai interesante zece castele din lume, recomandate persoanelor care apreciază arhitectura, pe primul loc se află Castelul Neuschwanstein din Germania, în stil romantic-renascentist, construit la sfârşitul secolului al XIX-lea pe un deal accidentat aflat deasupra satului Hohenschwangau, de lângă Füssen (în sud-vestul Bavariei).
Devansată de edificiul din Germania, Cetatea Făgăraş, situată pe locul al doilea, „reprezintă una dintre cele mai mari şi mai bine conservate cetăţi feudale din Europa de Est. „În trecut, castelul a fost pivotul puterii regionale. În timpul secolului al XVII-lea, cetatea a fost extinsă, reflectând bogăţia locului”, se arată în materialul publicat pe huffingtontonpost.com.
De asemenea, în clasamentul realizat de Hopper, pe locul al treilea se află Castelul Durham din Regatul Unit, edificiul fiind inclus în lista patrimoniului mondial UNESCO.
Topul 10 al celor mai frumoase edificii de acest profil din lume continuă cu castelul Blarney, castelul Edinburgh, Le Chateau Frontenac din Canada, castelul Cardiff din Ţara Galilor, Château et jardins de Villandry, din Franţa, castelul Baden-Württemberg din Germania şi castelul Hearst din California.

1234284_589323221110563_951871284_n
Cetatea Făgăraşului este una dintre cele mai mari şi bine păstrate structuri medievale din România şi din Europa. Cetatea regală, înzestrată cu cel mai mare domeniu feudal din voievodat a fost construită la sfârşitul secolului al XlV-lea. Primele ştiri documentare care atestă existenţa cetăţii de piatră sunt din 1455, când este menţionat un ,,castelan”, iar în anul următor Iancu de Hunedoara, scriind braşovenilor, aminteşte de ,,cetatea noastră Făgăraş”. Cercetările arheologice din cetate, desfăşurate cu ocazia diferitelor etape de restaurare, au scos la iveală existenţa, înaintea acestei cetăţi de piatră, a unei fortificaţii din lemn cu val de pământ, construită aproximativ pe amplasamentul actualei cetăţii.
Această fortificaţie, dovada unei organizări politico- feudale autohtone voivodale, a fost distrusă la mijlocul secolului al XIII-lea, în urma unui puternic incendiu, după cum atestă vestigiile scoase la iveală prin săpăturile arheologice care au însoţitlucrările de restaurare.Prima piatră de temelie a cetăţii a fost pusă în secolul al XIV-lea, primul domnitor atestat, care a locuit aici fiind László Kán. Acesta a ordonat ridicarea unei fortificaţii din lemn, iar ulterior, pe timpul lui Majláth István, în 1539, cetatea este reconstruită parţial. Complexul feudal era înconjurat de un şanţ de apărare şi de un val de pământ, două elemente esenţiale, pentru acele vremuri, care asigurau, într-o oarecare măsură, un anumit avantaj pentru soldaţii din interior.În secolul al XV-lea cetatea din piatră şi cărămidă de la Făgăraş, care era o cetate militară de apărare, avea o incinta patrulateră, cu patru turnuri, bastioane la colţuri şi un turn de avanpost de tip baricada pe latura de est.După scindarea Regatului Feudal Maghiar în anul 1541, că urmare a înfrângerii de la Mohacs, Transilvania devine Principat autonom sub suveranitate otomană. În acest cadru, domeniul şi Cetatea Făgăraşului intră în proprietatea ereditară a principilor Transilvaniei.Mulţi dintre aceştia au acordat o atenţie deosebită Făgăraşului, contribuind la dezvoltarea culturală şi economică a întregii zone.
Mihai Viteazul, domn al Ţării Româneşti între 1593-1601 şi primul unificator al celor trei ţări româneşti poartă, conform unei vechi tradiţii voievodale, titlul de “herteg al Făgăraşului”, încă din anii 1597-1599 şi îşi manifestă pretenţiile asupra acestui teritoriu pe baza unui vechi drept voievodal al Ţării Româneşti.1170666_589322861110599_1544092889_n
În anul 1599, în urmă campaniei din Transilvania, Mihai Viteazu intră în posesia efectivă a Făgăraşului, iar la sfârşitul aceluiaşi an, cetatea şi domeniul sunt dăruite soţiei sale, Doamna Stanca, devenind astfel loc de adăpost pentru averile şi familia domnitorului.
Mihai Viteazul a acordat o atenţie deosebită Făgăraşului datorită poziţiei sale strategice: în aprilie 1600 cetatea devine centrul de adunare al oştilor înaintea campaniei din Moldova, iar în toamna anului 1600, după înfrângerea de la Miraslau, tot aici are loc regruparea forţelor.
În secolul al XVII-lea, adaptările de construcţii şi adăugirile la care este supusă Cetatea vor culmina cu transformarea să într-o fastuoasă reşedinţă princiară, aceasta fiind perioada de apogeu a istoriei acestui maiestuos monument. Destinaţia pe care au primit-o cele 85 de încăperi ale castelului s-a putut deduce din inventarele Cetăţii Făgăraşului, în special cele din 1632, 1637, 1656, 1676. În urmă acestor lucrări efectuate în secolul al XVII-lea, Cetatea Făgăraşului devine reşedinţă a principilor Transilvaniei şi centru politico-administrativ al marelui domeniu al Făgăraşului, fiind un impunător centru medieval.
În timpul lui Gheorghe Rackozi I(1631-1648) au fost dublate, prin interior, zidurile exterioare de pe latura de nord şi de sud, iar în spaţiile create a fost aplicată umplutură de pământ, realizându-se o rezistenţă de 8 metri grosime. Totodată, construieşte, pe jumătatea nordică a laturii de est, clădirea corpului de garda, iar şanţul de apărare din jurul cetăţii este lărgit, adâncit şi umplut cu apă din Olt, devenind astfel un adevărat lac.Ţara Făgăraşului devine unul dintre cele mai mari şi mai bogate domenii ale Transilvaniei cuprinzând peste 50 de sate administrate prin două curţi secundare.Din a două jumătate a secolului al XVII-lea, ultimii proprietari nu mai întreprind lucrări de amploare, ci doar operaţiuni de reparaţii şi întreţinere. Începând cu anul 1696, după pătrunderea armatei imperiale austriece în Transilvania, Făgăraşul devine proprietate a Coroanei Habsburgice.Trecerea Făgăraşului în proprietate austriacă şi transformarea în garnizoană a însemnat începutul unei perioade de degradare surprinsă şi în inventarul din 1726. Servind unor scopuri militare, castelul şi cetatea de la Făgăraş îşi pierd eleganţa şi măreţia de odinioară.553479_589322884443930_1642960373_n
Între 1918 şi 1948 cetatea a fost garnizoană a armatei române. Din 1918 până în 1923, aici a fost lagăr pentru ruşii albi, presa vremii consemnând donaţiile pe care regina Maria le-a făcut pentru aceştia. Între anii 1948 – 1960, în Cetatea Făgăraşului, a existat una dintre cele mai temute închisori pentru deţinuţi politic ale “gulagului” românesc.
Cetatea a fost renovată şi amenajată ca muzeu în 1965, astăzi fiind unul dintre principalele puncte de atracţie ale judeţului Braşov. Turiştii pot vizita încăperile, interiorul turnurilor şi scările înguste de piatră. Cea mai râvnită cetate-castel de pe timpuri are 66 de încăperi, întinse pe cinci niveluri, însă doar o parte dintre camere pot fi vizitate de turişti.

Surse:

Mediafax

Stirile TVR

Huffingtonpost

Publicat în Uncategorized | Lasă un comentariu

Emisiune „Făgăraşul te vede” cu primarul Marian Băcilă

Publicat în 2014, Video | 2 comentarii

Festivalul de Film Victoria 2014

Publicat în Evenimente | Lasă un comentariu

Atentie la vipere

Publicat în Uncategorized | Lasă un comentariu

Aventura Parc Dragus

La inceputul acestei luni a fost inaugurat parcul de distractii Aventura Parc Dragus.

TV Fagaras

Parcul dispune de 3 trasee de dificultate progresiva si un panou de catarare disponibil atat pentru copii dar si pentru adulti, teren de minigolf ,tir cu arcul.

Mai multe detalii aici.

Publicat în Evenimente, Uncategorized | Lasă un comentariu

Învingător în meciul vieții

pvt

Publicat în Video | Lasă un comentariu